Trupul mi-e plin de uleiuri si sufletul de unsoare. Unsoare. Un soare? Un fel de ulei de motor amestecat cu untura de oaie si petrol. Imi ingreuneaza penele si valul nu ma mai poate tine la suprafata, oricat de pescarus as fi.
Cleios, sufletul se prabuseste in sine. Ma inec in mine, de atata eu. Duplicitate. Imi place si nu-mi place ipostaza asta. Intr-un fel e cea mai buna confirmare. Legiunea de onoare si salve de tun. Perfecta moneda de schimb pentru amintiri otetite si priviri prea grele. Zambesc satisfacuta. Oglinda imi trimite o imagine sublimata de propriu-i narcisism. Eu. In toata splendoarea, Eu. Cu pielea umeda si alunecoasa, imbibata in baby oils. O alta obsesie. Baby oil. Nu-mi lipseste de vreo sapte? poate chiar opt ani. Pentru ca mirosurile imi sunt gravate in lobul temporal pentru eternitate. Amestec de feromoni si apa de mare, nisip si scoici, stanci si noapte. Da, miroase a stele cazatoare si stropi imprastiati de delfini in dansuri mistice.
Atat imi straluceste pielea, incat m-as tavali in cimbru, rozmarin, sofran si salvie, m-as stropi din abundenta cu vin alb si m-as pune la soare sa ma coc. Incet si pe indelete. M-as mai intoarce din cand in cand si pe partea cealalta. Si apoi mi te-as servi cu o garnitura de ciuperci cu smantana. Sigur nu te-ai opri pana la ultimul oscior. Nemancatule.
